Jan 10, 2023

Câtă viziune, câtă coerență în politica externă a României

Astăzi, 10 ianuarie 2023 a avut loc la Bruxelles prima reuniune din acest an a Comitetului pentru Politică și Securitate al Uniunii Eurorpene (COPS).

Comitetul politic și de securitate este responsabil de politica externă și de securitate comună și de politica de securitate și apărare comună ale UE. În acest sens are ca atribuții:

* monitorizează situația internațională;

 
* recomandă Consiliului abordări strategice și opțiuni de politică;

 * oferă orientări altor instituții europene cum sunt Comitetul militar, Grupul politico-militar și Comitetul însărcinat cu aspectele civile ale gestionării crizelor;

* asigură controlul politic și direcția strategică ale operațiilor de gestionare a crizelor.

COPS este format din ambasadorii statelor membre la Bruxelles și este prezidat de reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă. Comitetul politic și de securitate se reunește de două ori pe săptămână și mai frecvent, dacă este necesar.


România ar trebui să ridice în mod obligatoriu problema comunității românești din Ucraina, în special cu privire la desființarea învățământului în limba maternă și utilizarea cu precădere a etnicilor români în prima linie a frontului.
Dacă Alianță Maghiară din Transilvania abera de curând despre un așa zis genocid al maghiarilor din Transilvania întrucât populația maghiară din România a scăzut exact așa cum a scăzut toată populația României, în schimb ceea ce se întâmplă în Nordul Bucovinei chiar întrunește elemente care se constituie în măsuri active de deznaționalizare a minorității românești din Ucraina. MAE ar trebui să urmărească constant evoluția evenimentelor care îi afectează pe românii din Ucraina pentru a putea pune în discuție subiecte la zi la nivelul Uniunii Europene.

Dar pentru ca o astfel de poziție să fie adoptată de către reprezentanții României ar trebui ca politica externă a României să urmărească un scop cât se poate de clar: să apere interesele românești în afara granițelor României.


Teoretic, Ministerul Afacerilor Externe al României își cunoaște misiunea, este trecută la loc de cinste chiar pe site-ul ministerului, la pagina Mandat:

“Mandatul Ministerului Afacerilor Externe este de a asigura realizarea politicii externe a statului român în concordanţă cu interesele naţionale şi cu statutul României de membru în structurile europene şi euroatlantice.

MAE, asigură realizarea politicii externe a statului român, inclusiv participarea la procesul de integrare europeană şi euroatlantică a României, şi colaborează la elaborarea, fundamentarea şi realizarea politicii economice a României,


Prin atribuţiile sale principale, MAE:

* apără și promovează pe plan extern interesele naţionale ale României;

* iniţiază activităţi internaţionale menite să ducă la dezvoltarea de relaţii paşnice şi de cooperare cu toate statele, întemeiate pe principiile şi pe normele general admise ale dreptului internaţional;

* asigură promovarea intereselor României în organizaţii internaţionale cu caracter universal, european, euroatlantic, regional şi subregional;

 * asigură conectarea ţării la instituţiile europene şi euroatlantice cu caracter politic, strategic şi economic;

 * este coordonator unic al sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene;

* contribuie la asigurarea prezenţei active şi demne a României şi a cetăţenilor săi pe plan internaţional;

* apără în străinătate drepturile şi interesele statului român, ale cetăţenilor şi ale persoanelor juridice române, pe baza legislaţiei române şi în conformitate cu practica internaţională şi cu acordurile bilaterale şi multilaterale la care România este parte;

* elaborează şi aplică politica statului român în domeniul relaţiilor cu comunităţile româneşti din afara graniţelor şi acţionează pentru întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor României şi pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui rezidenţi sunt;

*iniţiază sau participă la negocierea tratatelor şi a altor înţelegeri internaţionale pentru România.”


Cu toate acestea, lipsa de structură și de coerență a diplomației românești poate fi constatată nu doar în incapacitatea MAE de a furniza asistență și de a apară drepturile românilor din Ucraina dar și în eșecul aderării la zona Schengen, precum și în ce privește evoluțiile aderării la zona Schengen: “După ce a admirat Concertul de la Viena cot la cot cu cancelarului austriac Karl Nehammer, preşedintele Rumen Radev a anunțat că a obținut de la Viena o dată clară de aderare la Spațiul Schengen: Octombrie 2023.”

https://www.infofinanciar.ro/bulgaria-in-schengen-in-octombrie-pachetul-romano-bulgar-nu-mai-e-o-realitate-romania-iar-la-coada-calului.html

 

De asemenea, lipsa de structură și coerență poate fi constată și în recentul scandal cu privire la situația curentă de la Ambasada Romaniei în China, unde ambasadorul este acuzat, de către Dan Tomozei, un jurnalist român corespondent în China, de proasta gestionare a treburilor Ambasadei și Consulatului, dar și ca ar fi participat la un accident auto pe care ar încerca să îl mușamalizeze.

 

#dreptatepentruRomânia

Inapoi